Arta in Bisericile din Rimini:Imprejurarile Rimini-ului datorita prezentei dealurilor si a doua fluvii Marecchia si Conca cu vai mari si pitoresti conformatia ei o gasim variata. Se discuta de un teritoriu fertil, frecventat de om inca din preistorie, in pecial in partea care declinarile sunt mai multe, prin urmare este plin de cladiri mari si mici, legate intre ele prin strazi si le face legatura si cu localitatile vecine.
Arta Biserici Rimini
Datorita pozitiei sale intre muntii Alpi si mare, este in vizorul campiei emiliane, a fost mereu o zona de trafic, prin urmare dadea posibilitatea intalnirii multor culturi, dar si de dispute si coliziuni. Peisajul este caracterizat de urmele acestei caracteristici si anume perturbarile istoriei. Sunt inainte de toate resturi ale Evului Mediu cu razboi si coruptie, se pune in fata Muntelui San Marino care este inca coroada ruinelor dealurilor, inconjurata de ziduri surpate, fragmente de turnuri si drumuri strategice. Insa aspectul urmelor este acelasi, vechi dar si pitoresc, demonstreaza ca sunt rodul victoriilor definitive incheiate si departe in timp.
Mai putin vazute, mai putin distruse, dar privindu-le bine , cele mai frecvente sunt marturiile naturii: cele ce reflecta religia neclara, ce are radacini adanci in antichitate (cum demonstreaza o anume stratificare a elementelor in locul sacru si uneori in acelasi edificiu), ce si astazi traieste si e vitala; amestecate si mai strans legate de semnele unei harnicii pacifiste si laborioase.
Pe dealuri, intre terenurile cultivate si de-a lungul muchiei strazii de tara este usor sa te ciocnesti de mici celule de vot prin care se demonstreaza ca devotiunea continua sa se reinnoiasca; in timp ce la marginea satelor se vor gasi des oratori ce un timp stateau langa spitale pentru pelerini; si in sate biserici parohiale diferite intre ele prin marime si forma, sanctuare dedicata Fecioarei. Ultimul razboi mondial s-a desfasurat mult timp in zona, provocand numeroase victime si provocand daune mari tuturor cladirilor, si in mod firesc, nici cladirile religioase nu au fost scutite, care deseori reprezentau marturii importante, si mai mult rau ele insele marturii pretioasa ale istoriei si traditiei, de credinta si arta.
Si depopularea satelor, care a avut punctul maxim la inceputul anilor '60, a inchis pentru conservarea constructiilor cu caracter religios din teritoriu. Dar in ciuda a ceea ce si azi clopotele sunt elemente gasite frecvent, si intr-un anumit sens cele mai caracteristice al peisajului; subliniind prezenta constructiilor de cult mai mult sau mai putin modeste, mai mult sau mai putin restaurate si pazite. Cine va vrea sa parcurga acest teritoriu va gasi evident intersante si deseori placute marturii ale artei sacre, si uneori adevarate si propriile capodopere, al caror semnificatia si frumusetea sunt ridicate de faptul de a fi pastratorii locurilor originare si de a indeplini inca folosirea lor din trecut.
